România a ajuns țara din Uniunea Europeană unde energia electrică apasă cel mai puternic asupra bugetului populației, chiar dacă prețurile afișate în euro par mai mici decât în statele vestice.
Datele publicate de Eurostat și analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată o diferență care schimbă complet imaginea pieței: raportat la puterea de cumpărare, românii suportă cea mai mare povară a costului energiei electrice din UE.
Statisticile arată că, în a doua jumătate a anului 2025, prețul energiei electrice pentru gospodăriile din România a crescut cu 58,6%, cel mai mare avans din Uniunea Europeană. În aceeași perioadă, țări precum Franța, Danemarca sau Cipru au înregistrat scăderi ale tarifelor.
La nivel european, prețul mediu pentru consumatorii casnici a rămas aproape neschimbat, la 28,96 euro pentru 100 kWh. Totuși, atunci când costurile sunt calculate în funcție de puterea reală de cumpărare a populației, România urcă pe primul loc în clasamentul celor mai împovărătoare facturi.
Potrivit datelor Eurostat, România a ajuns la 49,52 euro pentru 100 kWh în standardul puterii de cumpărare, depășind state precum Cehia și Polonia. La polul opus se află Malta, Ungaria și Finlanda.
Diferența vine din nivelul veniturilor. Cu alte cuvinte, chiar dacă energia poate părea mai ieftină în euro decât în Germania sau Irlanda, salariile mai mici fac ca factura să consume o parte mult mai mare din bugetul unei familii din România.
Asociația Energia Inteligentă explică faptul că România are un preț nominal al energiei cu aproximativ 21% sub media UE, însă, raportat la veniturile populației, costul real devine cu 15% mai mare decât media europeană.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât multe dintre componentele facturii — taxe, distribuție sau marje comerciale — sunt deja sub nivelul european. Problema principală rămâne diferența dintre costuri și puterea financiară a consumatorilor.
În practică, acest lucru înseamnă că tot mai multe gospodării resimt presiunea facturilor, chiar și în perioade în care consumul nu crește semnificativ. Impactul este vizibil mai ales în sezonul rece și în familiile cu venituri medii sau reduse.
Specialiștii spun că reducerea poverii energetice nu poate veni doar din plafonări temporare. Sunt necesare măsuri care să reducă atât taxele și costurile din sistem, cât și investiții care să crească productivitatea și veniturile populației.
În același timp, România continuă să se confrunte cu pierderi din rețea, costuri ridicate de echilibrare și investiții insuficiente în infrastructura energetică, elemente care se reflectă direct în factura finală.
Pentru consumatori, efectul este simplu: chiar dacă energia nu pare cea mai scumpă din Europa la prima vedere, ea cântărește mai greu în bugetul lunar decât aproape oriunde în Uniunea Europeană.
Stiri asemanatoare:
Piața VE din România explodează: creștere de 93% în martie