De Ziua Mondială a Educației, românii au aflat că statul cheltuie aproape 35.000 de lei pe an pentru fiecare elev. Am refăcut calculul pas cu pas, cu datele oficiale. Suma reală e de aproape trei ori mai mică.
Pe 5 octombrie 2026, Digi24 a publicat o analiză despre cât valorează educația în bugetul României. Cifra care rămâne în minte: în jur de 34.700 de lei pe an pentru fiecare elev și student. Pentru un copil de la ciclul primar, aproximativ 18.000 de lei. Pentru gimnaziu, aproximativ 41.000 de lei.
Sună a țară care investește în copiii ei. Doar că, refăcut cu calculatorul, numărul acesta nu este fals.
De unde vin cifrele
Datele provin din raportul OCDE „Education at a Glance 2026”, publicat pe 29 septembrie. Nota OCDE dedicată României arată că în 2023 România a cheltuit:
- 7.293 de dolari pe elev, de la primar până la facultate (media OCDE: 13.601 dolari);
- 3.783 de dolari pe elev la ciclul primar (media OCDE: 12.893 dolari);
- 8.658 de dolari pe elev la gimnaziu (media OCDE: 14.291 dolari).
Până aici, totul e corect. Problema apare când dolarii devin lei.
Dolarii OCDE nu sunt dolarii de la casa de schimb
În aceeași notă, OCDE scrie negru pe alb că sumele sunt „adjusted for purchasing power parity”, adică ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Nu sunt dolari obișnuiți. Sunt o monedă de calcul, făcută ca un dolar să cumpere același coș de bunuri în orice țară. Altfel spus, ține cont că în România viața e mai ieftină decât la Paris sau la Berlin, ca țările să poată fi comparate corect.
De aceea, o astfel de sumă nu se transformă în lei la cursul de la bancă. Se transformă la un curs special, pe care Banca Mondială îl publică pentru fiecare țară și fiecare an. Pentru România, în 2023, acest curs a fost de 1,81 lei. Cursul de piață al dolarului e de aproape 4,7 lei.
Calculul, la vedere
Ce curs reiese din cifrele publicate: 34.700 lei ÷ 7.300 dolari = 4,75 lei pentru un dolar, adică cursul de piață.
Calculul corect, cu cursul Băncii Mondiale pentru 2023: 7.293 dolari × 1,81 = circa 13.200 de lei pe elev pe an Diferența: 34.700 − 13.200 = 21.500 de lei în plus pentru fiecare elev
La ciclul primar: 3.783 dolari × 1,81 = circa 6.850 de lei pe an, nu 18.000 Pe lună: 6.850 ÷ 12 = sub 600 de lei pentru un copil
La gimnaziu: 8.658 dolari × 1,81 = circa 15.700 de lei pe an, nu 41.000
| Ce s-a calculat | Cifra publicată | Cifra corectă | Diferența | ||
|---|---|---|---|---|---|
| Per elev, primar–facultate | ≈ 34.700 lei | ≈ 13.200 lei | +21.500 lei | ||
| Per elev, ciclul primar | ≈ 18.000 lei | ≈ 6.850 lei | +11.150 lei | ||
| Per elev, gimnaziu | ≈ 41.000 lei | ≈ 15.700 lei | +25.300 lei |
Și dacă luăm cursul pentru 2024, care e mai mare (1,88 lei), tot ajungem doar la aproximativ 13.700 de lei pe elev. Foarte departe de 34.700.
Proba pe care o poate face oricine: banii nu ajung
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în anul școlar și universitar 2024–2025 România avea aproximativ 3,485 milioane de elevi și studenți.
Dacă fiecare ar costa 34.700 de lei pe an: 34.700 lei × 3.485.000 = 120,9 miliarde de lei
Doar că bugetul propus pentru capitolul Învățământ în 2025 a fost de 58,06 miliarde de lei. Cifra publicată ar avea nevoie de dublul banilor pe care îi are tot învățământul românesc.
Calculul invers: 58,06 miliarde lei ÷ 3.485.000 elevi și studenți = circa 16.660 de lei de persoană
Calculul acesta e aproximativ, pentru că include și preșcolarii și anii nu se potrivesc perfect. Dar rezultatul ajunge aproape de 13.200, nu de 34.700.
Ce nu apare în articol
Cifrele OCDE sunt din 2023. De atunci, educația a trecut prin cea mai dură rundă de tăieri din ultimii ani.
Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”:
- a crescut norma profesorilor de gimnaziu și liceu de la 18 la 20 de ore pe săptămână, fără bani în plus;
- a tăiat cu 40% fondul de burse al studenților, până în 2028;
- a eliminat bursele de merit și de performanță pentru elevi;
- a blocat angajările la stat.
Potrivit bilanțului Ministerului Educației, 516 școli au fost comasate.
Apoi, proiectul bugetului pe 2026 a coborât educația la 3,03% din PIB, mai puțin decât în 2025, ca sumă și ca procent. Cheltuielile cu salariile din sistem au scăzut cu aproape 2 miliarde de lei.
Despre nimic din toate acestea nu se pomenește în articolul publicat de Ziua Educației.
Pune piesele una lângă alta
O sumă pe elev care iese de aproape trei ori mai mare decât în realitate. O sumă care, înmulțită cu numărul elevilor, cere dublul întregului buget al învățământului. Date din 2023 prezentate fără niciun cuvânt despre tăierile din 2025 și 2026. Totul publicat într-o zi de sărbătoare a educației.
Calculul corect nu cerea nimic special. Chiar nota OCDE pe care se sprijină articolul spune că dolarii sunt ajustați la paritatea puterii de cumpărare. Cursul de conversie e public, pe site-ul Băncii Mondiale. Numărul elevilor e public, la INS. Bugetul e public. O singură împărțire ar fi arătat că cifra nu se leagă.
Rămâne o întrebare simplă: dacă o cifră care nu trece de o împărțire făcută pe telefon ajunge pe una dintre cele mai citite televiziuni de știri din țară, câte alte cifre „rotunde” din știri n-a verificat nimeni?
Cum te aperi data viitoare
Când vezi o sumă din rapoartele OCDE, Eurostat sau Banca Mondială transformată în lei, pune două întrebări:
- La ce curs? Dacă e vorba de dolari la paritatea puterii de cumpărare și s-a folosit cursul de la bancă, cifra e umflată.
- Se leagă cu bugetul? Înmulțește suma cu numărul de oameni și compar-o cu bugetul total. Dacă iese peste buget, ceva e greșit.
Un copil de la primar nu „costă” statul 18.000 de lei pe an. Costă sub 7.000, adică mai puțin de 600 de lei pe lună. Asta e cifra de care ar fi trebuit să afle publicul de Ziua Educației.
Stiri asemanatoare: