Comisia Europeană a anunțat un pachet revoluționar pentru educație și competențe, menit să schimbe radical abordarea sistemului de învățământ din Europa. Planul include măsuri concrete pentru inversarea declinului competențelor de bază, introducerea sigură a inteligenței artificiale (IA) în școli și combaterea deficitului de cadre didactice. Acest pachet, compus din două recomandări către Consiliu și o strategie pentru învățământul profesional, va fi prezentat oficial la 20 noiembrie. Acest demers este o reacție la rezultatele PISA 2025, care evidențiază o scădere semnificativă a performanței elevilor europeni, dar și la nevoile pieței muncii și la provocările educației dintr-o Europă în schimbare.
Declinul competențelor de bază și obiectivele UE până în 2030
Analiza rezultatelor PISA 2025 arată o realitate îngrijorătoare: 33,9% dintre elevii europeni de 15 ani au rezultate slabe la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe. În plus, performanța de top este în declin, cu doar 4,8% dintre elevi obținând rezultate excelente la citire, 6,4% la științe și 6,8% la matematică. Aceste cifre evidențiază o criză profundă în educația europeană, care necesită o abordare urgentă.
Comisia Europeană a stabilit obiective clare până în 2030: cel puțin 12% dintre elevii de 15 ani să aibă performanțe de top la citire, matematică și științe, iar rata celor cu rezultate slabe să scadă sub 15%. O altă țintă este ca cel puțin 25% dintre elevii din medii defavorizate să obțină rezultate bune la cel puțin o competență. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia propune reforme școlare, investiții țintite, mai multă autonomie pentru școli și profesori, practici bazate pe dovezi și un sprijin mai eficient la nivelul școlii.
În cadrul acestor reforme, se vor crea „Alianțele școlare europene”, parteneriate pe termen lung între școli și autorități din state diferite, fiecare cu un plan de îmbunătățire măsurabilă a rezultatelor la cel puțin o competență de bază. Proiectul este susținut de programul Erasmus+, cu sprijin dedicat din 2027, iar ambiția este ca în următorul cadru financiar multianual să se atingă 100 de alianțe pe an.
Introducerea sigură a IA și a tehnologiilor digitale în școli
Un alt pilon al pachetului este introducerea în siguranță a inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale în școli. Comisia a propus o recomandare a Consiliului European privind inversarea declinului competențelor de bază, dar și un „Angajament european pentru ecrane sănătoase”, cu instrumente comune pentru școli, părinți și elevi privind siguranța online, timpul petrecut în fața ecranelor și echilibrul dintre viața online și offline.
În cadrul acestui demers, Comisia va elabora, pe baza cadrului UE-OCDE, rezultate de învățare și ghiduri de evaluare pentru alfabetizarea în IA, adaptate vârstei și va testa un Certificat de alfabetizare în IA pentru elevi din anul școlar 2027/28. Totodată, Comisia va crea o nouă Rețea a UE de servicii de consiliere și sprijin, care va conecta serviciile naționale și regionale, iar 30 de servicii regionale vor fi lansate cu finanțare Erasmus+.
La 3 noiembrie, Comisia a înființat Consorțiul european pentru infrastructură digitală în educație (EDU-EDIC), la cererea a opt state membre fondatoare. Acesta are ca scop să crească suveranitatea tehnologică a Europei în educație, să pună în comun resursele pentru servicii digitale și IA de încredere în școli și să ajute companiile europene de tehnologie educațională să lucreze transfrontalier.
Strategia pentru învățământul profesional și combaterea deficitului de cadre didactice
A doua recomandare a Consiliului, cunoscută drept Agenda UE pentru profesori, cere statelor membre să abordeze deficitul de cadre didactice prin cariere și condiții de muncă atractive, formare inițială și continuă mai bună și rolul profesorilor în utilizarea IA. Comisia propune și ca partenerii sociali europeni din educație și reprezentanții profesorilor să fie invitați în Grupul la nivel înalt pentru educație și formare.
Din 2027, Academiile pentru profesori 2.0 se vor adresa profesorilor începători și conducerii școlilor. Noua strategie europeană pentru învățământul și formarea profesională (ÎFP) vizează sectoare cu cerere mare de forță de muncă, precum energia, industria prelucrătoare, sănătatea, apărarea și construcțiile. Printre inițiative se numără un Accelerator european de formare sectorială, cu un pilot din 2027, care oferă module scurte și flexibile dezvoltate cu partenerii din industrie.
În plus, se vor crea parteneriate de afaceri pentru învățământul profesional, create de companii și instituții de formare, care din 2028 vor ajuta firmele, mai ales IMM-urile, să găsească personal calificat. De asemenea, se va crea o piață europeană a mobilităților pentru elevii și ucenicii din ÎFP. Consiliul este invitat să examineze și să adopte cele două recomandări.
La 20 noiembrie, Comisia va găzdui Summitul european pentru educație și competențe 2026, care va lansa implementarea pachetului împreună cu statele membre, partenerii sociali, rețelele de școli, organizațiile profesorilor, companiile de tehnologie educațională și reprezentanții elevilor.
Rezultatele PISA 2025, publicate de OCDE în septembrie, arată o nouă deteriorare a performanțelor elevilor români de 15 ani. România a obținut 425 de puncte la științe, 419 la matematică și 413 la citire, adică 3 puncte mai puțin la științe, 9 la matematică și 16 la citire față de PISA 2022. Media OCDE este de 482 de puncte, iar România rămâne sub media OCDE la toate cele trei domenii. În clasamentul celor 91 de țări și economii participante, România ocupă locul 55 la științe, 53 la citire și 48 la matematică.
Marinica
Stiri asemanatoare:
Toader contestă arestul preventiv, acuzat de viol și agresiune sexuală
Problemele din educație: de ce elevii francezi mărșăluiesc
Profesoara înjunghiată la Bistrița a fost externată