Deficitul bugetar nu se reduce prin „uciderea” companiilor private

Deficitul bugetar, indicatorul care a devenit un punct de sprijin esențial pentru guvern în negocierile cu agențiile de rating, este un subiect dezbătut cu intensitate. Acesta este, probabil, cel mai important argument folosit pentru a evita intrarea României în categoria țărilor nerecomandate pentru investiții, o situație care ar avea consecințe dramatice asupra economiei naționale. Totuși, în numele reducerii acestui deficit, nu este justificată „uciderea” companiilor private, o măsură care ar duce la reducerea numărului de contribuabili și, implicit, la o scădere a veniturilor bugetului de stat, în timp ce cheltuielile rămân constante, ceea ce va duce la o creștere a deficitului.

Neplata obligațiilor către companii: un efect devastator asupra economiei

„Uciderea” companiilor se manifestă prin neplata obligațiilor statului către acestea, o situație care duce, în multe cazuri, la incapacitatea de plată a acestora. Un exemplu clar este cel al Caselelor de sănătate județene, care au restanțe la plata concediilor medicale către companii de luni, chiar ani de zile. Această situație variază de la județ la județ, în funcție de volumul de concedii medicale și de gestionarea eficientă a fondurilor.

În acest context, Adrian Moroianu, președintele filialei Prahova a Uniunii Generale a Industriașilor din România, a prezentat cazul dramatic al SC Calliope SRL din Ploiești, o companie membră a UGIR. Aceasta are de încasat de la Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) o sumă de 70.242 lei, reprezentând concedii medicale achitate de angajații săi în perioada septembrie 2025 – mai 2026. Au trecut 10 luni de la data achitării, iar sumele rămân nerecuperate.

În această perioadă, compania a achitat lună de lună contribuția la FNUASS, dar, din cauza acestor datorii nerecuperate, are probleme financiare majore. Acestea includ dificultăți în plata altor obligații bugetare, precum CAS, CASS, alte impozite și taxe, ceea ce duce la plata de dobânzi și penalități. Așa cum menționează compania în memoriile trimise către Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Sănătate, această situație este deosebit de gravă pentru companiile mici și mijlocii, care nu au resurse suficiente pentru a face față astfel de datorii.

Vezi si: Top 5 mituri despre o eventuală prăbușire a prețurilor imobiliare în București

Pe plan național, sumele restante doar de la FNUASS către companii au depășit 4 miliarde de lei. Este o sumă semnificativă, dar companiile care ar putea dispărea din cauza acestor datorii contribuie, probabil, la buget cu mai mult decât această sumă. Astfel, nu se reduce deficitul bugetar, ci se adâncște prin această metodă, o formă de „furat” de la sine.

Un mod de a rezolva această situație ar fi crearea unui mecanism de compensare între obligațiile companiilor și cele ale statului. Prin această metodă, ar putea fi compensați CASS, alte impozite și taxe, cu obligațiile de plată din FNUASS către companii. Acest sistem ar putea ieși din cercul vicios în care se află economia românească.

Este important de menționat că toate sumele, cu excepția Contribuției asiguratorii de muncă (CAM) de 2,25%, intră în Bugetul de Stat, de unde apoi se distribuie către Bugetul de Asigurări Sociale. Totuși, contribuțiile la pensii nu ar trebui să intre în acest sistem de compensare, deoarece oricum acest buget nu este suficient pentru plata pensiilor, fiind completat din bugetul general.

Uniunea Generală a Industriașilor din România susține această propunere, mai ales în contextul în care neplata concediilor medicale a devenit un fenomen generalizat în toată țara, cu implicații majore asupra activității companiilor. Dacă nu se ia măsura corectă, există riscul de a pierde mai mult decât se economisește, în contextul deficitului bugetar excesiv, ceea ce ar duce la o situație în care se dă pe pere ce s-a luat pe mere, ba chiar și ceva în plus.

Sursa anonima