
Adaugă Indexstiri.ro ca sursă preferată în Google
Fermierii din România se confruntă cu dificultăți financiare, datorită creșterii semnificative a prețurilor la îngrășământ. Marin Rizescu, un cultivator din județul Olt și membru al cooperativelor agricole Oltenia Cereal Nord și Oltenia Cereal Scornicești, a plătit 3.900 de lei pentru o tonă de îngrășământ, în timp ce prețul la care a vândut grâul a fost de doar 760 de lei. Această discrepanță a afectat grav bugetele agricultorilor, iar sprijinul oferit de guvern nu a reușit să acopere cheltuielile. În plus, prețurile au crescut și pentru alte componente ale activității agricole, cum ar fi salariile muncitorilor, combustibilul, chiria și lucrările speciale. În unele cazuri, anumite activități agricole trebuie repetate din cauza condițiilor meteorologice nepotrivite.
„Gândiți-vă că atunci când cumpăram noi îngrășămintele cu 800, 1.000, maximum 1.400 de lei tona, vindeam grâul cu 76 de bani. Și anul ăsta l-am vândut cu 76 de bani și am luat îngrășăminte și cu 3.900 de lei tona”
— Marin Rizescu
Scumpirea îngrășămintelor și lipsa de sprijin de la stat
Fermierii reduc fertilizarea pentru că nu mai au bani. Marin Rizescu a explicat că majoritatea fermierilor din zona sa nu mai aplică îngrășăminte, nu din cauza lipsei de aprovizionare, ci pentru că nu își permit cheltuiala. El a subliniat riscul financiar al investiției în culturi și a avertizat asupra impactului negativ asupra calității recoltei. Liliana Piron, director executiv al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a avertizat asupra degradării solului din cauza reducerii fertilizării și a solicitat majorarea plafonului de finanțare pentru agricultori. Ea a criticat suma mică a ajutoarelor de stat și a menționat că România este la coada clasamentului european în privința consumului de îngrășăminte.
Ministerul Agriculturii lucrează la un plan cu un volum estimat de peste 60 de milioane de euro, destinat acoperirii creșterii prețurilor la îngrășământ, în timp ce fermierii afectați de seceta din anul trecut rămân așteptați la plăți maxime de 333 de lei pe hectar. Unele persoane din domeniul agricol au decis deja să nu mai fertilizeze terenurile, din cauza costurilor ridicate. Marin Rizescu a achiziționat o parte din necesarul de produse din acest domeniu, plătind peste 3.300 de lei pe tonă, fără TVA, pentru a-și asigura aprovizionarea. Bugetul propus pentru compensare este de aproximativ 59,955 de milioane de euro, echivalent cu 314,37 milioane de lei. Programul include sprijinuri specifice pentru fiecare tip de cultură: 90 de lei pe hectar pentru grâu, 82,25 de lei pentru porumb și 77,50 de lei pentru floarea-soarelui și rapiță.
Impactul negativ asupra agriculturii și al economiei naționale
Marin Rizescu a explicat că, în ceea ce privește cheltuielile pentru aplicarea fertilizantelor în exploatația sa, acestea pot atinge aproximativ 1.200 de lei pe hectar, în funcție de tipul de tehnologie utilizat și de mărimea cantităților folosite. Sprijinul financiar oferit în cazul secetei poate ajunge la un maximum de 333 de lei pe hectar, însă această sumă poate fi diminuată în funcție de intensitatea prejudiciului. Conform informațiilor prezentate de Ministerul Agriculturii, un număr de 53.930 de agricultori au solicitat ajutor, acoperind o suprafață afectată de aproximativ 716.895 de hectare. Într-un astfel de context, sprijinul de stat nu reușește să acopere decât o parte din pierderile suferite, iar întârzierile în efectuarea plăților adaugă stres suplimentar pentru cei care depind de aceste fonduri.
Liliana Piron a subliniat pericolul ca fermele să fie achiziționate de investitori străini și a remarcat schimbarea tendinței, cu o mai mare orientare spre culturi de toamnă, în detrimentul celor de primăvară. Acest fenomen poate afecta negativ economia națională și garanția alimentației. Agricultorii se confruntă cu dilema dintre respectarea rotației culturilor și condițiile din ce în ce mai adverse ale terenurilor. Lipsa apei, atacul dăunătorilor și ineficiența unor metode de protecție a plantelor limitează posibilitățile fermierilor.
Eusebiu G. scrie despre ce se întâmplă la fermă înainte să ajungă ceva în farfurie: vaccinuri pentru oi și capre, fabrici de nutrețuri, păduri, legi pentru crescătorii din gospodărie. Rubrica Agricultură e în întregime a lui.


Stiri asemanatoare:
10 proiecte eligibile primesc bani din economii AFIR, nu din sesiunea inițială
ANSVSA a început vaccinarea împotriva variolei a oilor și caprelor din județul Giurgiu
Reguli mai clare privind comercializarea cărnii de porc. Valabilitate de maximum opt zile