Șantierul Naval Mangalia, unul dintre cele mai mari active industriale pe care România le mai avea la Marea Neagră, a fost adjudecat pe 9 octombrie 2026 de Rheinmetall Real Estate România SRL, firmă din grupul german de armament Rheinmetall. Prețul: 138.034.320,47 de euro fără TVA, cu 46 de milioane mai puțin decât valoarea de piață stabilită inițial. Anunțul a venit de la CITR, lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia.
Până aici, o știre economică. Problema apare când pui cifrele una lângă alta. Același grup care a cumpărat șantierul are deja de la statul român un contract de 920 de milioane de euro pentru patru nave militare, care se vor construi chiar acolo, la Mangalia. Adică firma plătește 138 de milioane pe șantier și primește de la noi aproape de șapte ori mai mult ca să lucreze în el.
Patru licitații goale, apoi cumpărătorul apare exact la reducere
Șantierul a fost scos la vânzare de patru ori, între iunie și septembrie 2026, la prețul de pornire de 184 de milioane de euro. Nu s-a prezentat nimeni. La cererea lichidatorului, instanța a acceptat schimbarea procedurii, iar la a cincea licitație prețul a coborât la 75% din valoarea de evaluare, așa cum anunța MangaliaNews la 1 octombrie.
Rheinmetall nu a participat la niciuna dintre primele patru licitații. A intrat pentru prima dată în joc exact atunci când prețul a scăzut cu un sfert. Și a câștigat din prima.
Coincidență? Poate. Dar tot Rheinmetall anunța încă din mai că studiază, împreună cu gigantul elvețian MSC, preluarea și dezvoltarea șantierului, potrivit Maritime Executive. Interesul exista de luni bune. Licitațiile la preț întreg au fost însă ocolite.
920 de milioane de euro, bani pe care tot românii îi vor da înapoi
Contractul pentru cele patru nave militare e finanțat prin programul european SAFE. SAFE nu înseamnă bani gratuiți de la Bruxelles, ci împrumuturi pe care România le va returna. Navele trebuie gata până în 2030, conform Guvernului.
Guvernul prezintă totul ca pe o victorie: spune că a condiționat cumpărăturile militare de la Rheinmetall de investiții în industria de apărare românească. Ministrul Apărării, Radu Miruță, susține că adjudecarea „a salvat” șantierul. Tot el spune că a existat anterior o ofertă de doar 10 milioane de euro, pe care a refuzat-o, că valoarea de lichidare era estimată la 85 de milioane și că datoria contestată se ridica la 190 de milioane.
Întrebarea rămâne: cine a negociat pentru România și ce a obținut în scris? Câte locuri de muncă garantate, ce investiții minime, ce penalități dacă nemții nu le respectă? Până azi, niciun astfel de angajament nu a fost prezentat public.
Statul avea 51%. I s-au recunoscut 86.000 de euro din 142 de milioane
Ca să înțelegi cum s-a ajuns aici, trebuie să te întorci în 2018. Atunci, statul român, prin Șantierul Naval 2 Mai, a păstrat 51% din acțiuni, iar olandezii de la Damen au luat 49% și conducerea operațională. Pe hârtie, șantierul era al nostru. În practică, îl conduceau alții.
În 2024, chiar Damen Holding a cerut insolvența șantierului. La prima adunare a creditorilor, din august 2024, firmele grupului Damen cereau împreună 1,11 miliarde de lei, adică aproximativ 222 de milioane de euro, arată datele publicate de Europa Liberă. Doar Damen Holding cerea 744 de milioane de lei.
Și statul? Șantierul Naval 2 Mai, acționarul majoritar, a cerut 710 milioane de lei, aproximativ 142 de milioane de euro. În tabelul creditorilor din august 2024, administratorul judiciar i-a recunoscut 86.000 de euro. Atât. Restul sumelor sunt disputate în arbitrajul internațional cu Damen, iar dacă și cât s-a modificat lista de atunci nu a fost făcut public.
Rezultatul, cel puțin pe hârtie, e greu de înghițit: acționarul cu 49% a ajuns cel mai mare creditor, iar acționarul cu 51%, adică statul român, aproape că a dispărut din socoteli.
Olandezii ne-au dat în judecată, nemții au luat șantierul
În 2023, după ce România a schimbat regulile de conducere a companiilor cu capital de stat, Damen a declarat că noul cadru legal încalcă condițiile garantate în 2018 și a dat statul român în judecată la Curtea de Arbitraj de la Viena. Procesul nu are un rezultat public nici astăzi.
În martie 2026, Damen Holding a anunțat că este „gata să sprijine șantierul în viitor, dar nu fără să-și recupereze creanțele existente”, potrivit Romania Insider. Planul de reorganizare a picat, iar pe 28 aprilie 2026 Tribunalul Constanța a declarat falimentul.
Mai e un detaliu care spune multe. În septembrie 2025, Damen oferise statului român nave militare în valoare de 457 de milioane de euro. Ministerul Apărării a respins oferta, spunând că navele nu aveau echipamentele cerute, relatează Naval News. Corvetele din programul SAFE sunt acum bazate pe un proiect NVL, divizia navală a Rheinmetall.
Pe scurt, firma care a câștigat contractul de nave a câștigat și șantierul în care le construiește. Iar despre vânzarea șantierului, Damen nu a spus public niciun cuvânt.
Peste 1.000 de oameni pe drumuri
În mai 2026, lichidatorul a trimis notificări de concediere colectivă pentru 1.011 angajați. Oameni cu meserie grea, sudori, lăcătuși, tehnicieni navali, care au ținut șantierul în viață ani la rând, au rămas fără salariu.
Laurențiu Gobeajă, liderul sindicatului Navalistul, spune că din cei aproximativ 1.000 de concediați, câteva sute ar vrea să se întoarcă. Dar avertizează că orice întârziere îi va face să plece în altă parte. Sindicatul cere garanții scrise privind locurile de muncă și salariile. Până acum nu le-a primit.
Ofertă de 184 de milioane? Cine a decis și de ce?
Deputatul AUR Eduard Koler susține că ar fi existat o ofertă de 184 de milioane de euro, venită de la un grup greco-american, relatează Ziare.com. Koler nu a prezentat documente, dar cere Guvernului să publice oferta alternativă, condițiile ei și analiza pe baza căreia s-a luat decizia. Tot el ridică o întrebare incomodă: ce se întâmplă dacă șantierul, cumpărat ieftin, e împărțit, o parte rămâne pentru proiecte militare, iar restul ajunge mai scump la MSC?
Colegul său de partid, Petrișor Peiu, spune că Rheinmetall a primit de la statul român aproape 6 miliarde de lei și că nu are credibilitate ca investitor.
Ce trebuie să afle românii acum
Dacă totul e curat, autoritățile nu au de ce să ascundă nimic. Sunt câteva întrebări la care contribuabilul român are dreptul la răspuns:
- Cât din cei 138 de milioane de euro ajunge la stat și cât la firmele grupului Damen?
- Ce obligații scrise are Rheinmetall: câți oameni angajează, cât investește, până când?
- Ce se întâmplă cu procesul de la Viena și cu contestația Damen privind scăderea prețului?
- Ce rămâne la Mangalia după 2030, când navele militare sunt gata?
- De ce un șantier strategic la Marea Neagră nu a rămas în controlul statului român?
Mangalia nu e doar un șantier. E una dintre puținele bucăți de industrie grea pe care România le mai avea la Marea Neagră, într-o regiune în care, de la începutul războiului din Ucraina, fiecare metru de coastă contează. Azi e Mangalia. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toții e simplă: ce urmează?
Stiri asemanatoare: