
Adaugă Indexstiri.ro ca sursă preferată în Google
Taximetriștii din România se confruntă cu două probleme majore care le afectează activitatea și veniturile: perioadele în care nu au clienți și diferențele dintre regulile aplicate taximetriei și cele pentru transportul alternativ. Dan Boabeș, antreprenorul care a preluat în urmă cu șase luni conducerea executivă a două companii de taximetrie, consideră că reducerea timpilor de așteptare și utilizarea tehnologiei pot contribui la creșterea veniturilor șoferilor.
De ce pierd bani taximetriștii din România
Una dintre dificultățile întâlnite de șoferii de taxi este timpul petrecut fără pasageri. Fie că așteaptă o comandă într-o stație sau se deplasează către o zonă cu cerere mai mare, aceștia consumă timp și combustibil fără să obțină venituri din curse. „Nemulțumirea numărul unu a oricărui șofer profesionist este timpul mort și kilometrii făcuți pe gol. Taximetristul nu câștigă bani când stă în stație sau când traversează orașul fără client; el este un mic antreprenor al cărui profit depinde de gradul de ocupare al mașinii pe oră”, a declarat Dan Boabeș pentru ProMotor.
Din această perspectivă, numărul curselor efectuate într-o anumită perioadă devine esențial pentru rentabilitatea activității. Un șofer poate petrece multe ore la volan, însă veniturile sale depind de timpul în care transportă efectiv pasageri. Situația este relevantă mai ales în orașele aglomerate, unde deplasarea între două comenzi poate presupune timp suplimentar și costuri de exploatare. Reducerea kilometrilor parcurși fără clienți ar putea contribui la eficientizarea activității.
Taximetria și ridesharingul, reguli diferite pentru transportul de persoane
O altă problemă semnalată de antreprenor privește condițiile în care funcționează serviciile de taximetrie în raport cu transportul alternativ. Potrivit acestuia, taximetriștii sunt nemulțumiți de obligațiile administrative și de costurile asociate autorizării. „A doua mare frustrare este birocrația și lipsa unui teren de joc echitabil față de transportul alternativ, în condițiile în care taximetria are reguli și costuri de autorizare mult mai stricte”, susține Dan Boabeș. Declarația reflectă perspectiva antreprenorului asupra diferențelor de reglementare dintre cele două forme de transport.
Dincolo de cadrul legislativ, Boabeș consideră că operatorii de taximetrie pot interveni asupra modului în care sunt distribuite comenzile, astfel încât șoferii să petreacă mai puțin timp fără pasageri.
Concluzia: Problema nu este doar reprezentată de tarife, ci și de numărul real de curse efectuate într-o zi. Soluțiile sunt la îndemână, dar nu toți operatorii sunt pregătiți să le adopte.
T. Lupu
T. Lupu scrie pe mai multe frecvențe: mașini și controale ANAF, tehnologie și mesaje false care îți cer datele cardului, dar și monden și horoscop. Dacă e o înșelătorie nouă în circulație, o semnalează printre primii.


Stiri asemanatoare:
ADAC: 9 modele de anvelope de iarnă pentru mașini mici nu intră în recomandări
Tamponările persistă, decesele scad. Ce mașină te protejează la impact?
ZF propune propulsie electrică mai ușoră, cu cuplu mare prin ridicarea turației