
Foto: Pexels
Adaugă Indexstiri.ro ca sursă preferată în Google
Dacă ai comandat de pe Temu, Shein sau AliExpress, probabil ai plătit la curier 25 de lei în plus pe colet. Taxa asta nu se mai plătește pentru coletele primite de la 1 noiembrie 2026. Așa scrie Ordonanța de urgență 43, apărută în Monitorul Oficial pe 30 octombrie.
Coletele nu devin însă gratuite. Taxa românească pleacă pentru că vin în locul ei taxele Uniunii Europene.
Ai plătit cei 25 de lei după 1 noiembrie? Îi primești înapoi
Dacă ai primit un colet pe 1 noiembrie sau după, iar curierul ți-a cerut totuși cei 25 de lei, banii trebuie să-ți fie dați înapoi în cel mult 30 de zile. Păstrează bonul sau chitanța. Dacă pe ea apar separat cei 25 de lei, îi ceri de la firma de curierat care i-a luat. Pentru coletele primite până pe 31 octombrie, taxa rămâne plătită.
Ce plătești de acum
- 3 euro taxă vamală pe fiecare produs din colet, la coletele sub 150 de euro. Se plătește deja din 1 iulie.
- 2 euro „taxă de procesare”, nouă, de la 1 noiembrie. Oficial o plătește magazinul, nu tu. Practic, magazinul o poate pune în preț.
Un exemplu: pentru un colet cu un singur tricou, între iulie și octombrie plăteai 25 de lei taxa românească plus 3 euro vama europeană, cam 40 de lei în total. De acum plătești 3 euro vamă plus 2 euro taxa de procesare, cam 25 de lei. Coletul iese puțin mai ieftin. Dar banii se strâng după regulile Bruxelles-ului, nu ale României.
De ce a renunțat România la taxa ei
Guvernul o spune singur, chiar în textul ordonanței: renunță la taxă ca să nu fie două taxe pe același colet și ca să nu fie sancționat de Comisia Europeană. Pe scurt: Bruxelles-ul și-a pus taxa lui, iar România a trebuit să o scoată pe a ei. O taxă hotărâtă la București dispare pentru că așa s-a decis la Bruxelles.
Cei 25 de lei mergeau toți la bugetul României. Cât va primi România din noile taxe europene? Guvernul recunoaște în ordonanță că nu poate calcula.
O ordonanță scrisă în grabă
În textul oficial a rămas o frază care pare uitată dintr-o hârtie internă: „apreciem că propunerea formulată nu se susține”, adică „credem că propunerea nu e întemeiată”. Nu se înțelege despre ce propunere e vorba. Tot acolo, cuvântul „infringement”, adică sancțiunea de la Bruxelles, e scris greșit: „infrigement”. Iar ordonanța înghesuie zeci de măsuri fără legătură între ele, de la colete la profesori și la căldura din blocuri.


Stiri asemanatoare:
Omul de afaceri din industria petrolieră, reținut alături de fostul director al Oil Terminal
Șantierul naval de la Mangalia a intrat în faliment, după decizia Tribunalului Constanta
46 de percheziții DIICOT: anchetă la Oil Terminal și CEC Bank