
Adaugă Indexstiri.ro ca sursă preferată în Google
România se confruntă în prezent cu o situație critică în ceea ce privește stocurile de gaze naturale, înmagazinați în prezent la un nivel de 28,6 TWh, reprezentând 84,5% din capacitatea totală disponibilă. Această cifră este cu aproape 4 TWh, sau 11,5 puncte procentuale sub nivelul de la aceeași dată a anului trecut, când stocurile se ridicau la 32,5 TWh, adică 96% din capacitatea totală. În contextul unei ierni 2026-2027 care promite să fie mai dificilă decât cea din anul trecut, presiunea asupra rezervelor de gaze va crește semnificativ, iar capacitatea zilnică de înmagazinare va intra în declin odată cu golirea depozitelor. Situația va forța importul suplimentar de gaze, la prețuri considerabile.
Producția Neptun Deep: un punct de cotitură pentru economia românească
România a fost în 2025 cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, cu o producție de aproape 357,5 mii TJ, în timp ce Olanda a înregistrat o producție de 315 mii TJ. Totuși, România rămâne un importator net de gaze, producția anuală curentă, de aproximativ 8 miliarde mc, fiind insuficientă pentru a acoperi consumul intern, estimat la aproximativ 11 miliarde mc. Proiectul Neptun Deep, care va intra în producție în prima jumătate a anului 2027, promite să transforme această realitate. Proiectul are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 miliarde metri cubi, echivalenți cu 700 milioane barili de petrol.
Producția din Neptun Deep va atinge un nivel de platou de 140 kbep/zi, pe care va menține-o timp de aproape 10 ani. Producția medie anuală va fi de 8 miliarde mc, ceea ce va permite acoperirea consumului intern și exportul unei treimi din gazul extras. Această producție va aduce un echilibru semnificativ în sectorul energetic românesc, transformând România din importator în exportator net de gaze naturale.
În același timp, situația în Europa este încă mai dramatică. În facilitățile de înmagazinare ale Uniunii Europene sunt depozitați 797 TWh, reprezentând 70,7% din capacitatea totală disponibilă, ceea ce este cu aproape 140 TWh, sau 11,3 puncte procentuale sub nivelul de la aceeași dată a anului trecut, când se înmagazinau 936 TWh, adică 82% din capacitatea totală. Deși prețurile gazelor pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au scăzut cu aproape 100 lei/MWh, de la un maxim de 523 lei/MWh la finalul lunii octombrie la 427 lei/MWh în prezent, acestea rămân la un nivel extrem de ridicat. La aceeași dată a anului trecut, prețul unui MWh tranzacționat pe aceeași piață era de aproximativ 155 lei/MWh, adică de trei ori mai mic decât în prezent.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a declarat că România nu stă atât de bine cât se aștepta guvernul. „Am făcut o radiografie, ce am găsit și tot ce există acum în sectorul energetic.” Aceste declarații subliniază importanța transformării economiei energetice românești prin proiectul Neptun Deep, care, odată cu lansarea producției, va aduce un echilibru crucial într-un sector în care se înregistrează o lipsă de resurse și o dependență crescută de importuri.
În contextul unei crize energetice din ce în ce mai acute, producția Neptun Deep reprezintă nu doar o oportunitate economică, ci un punct de cotitură pentru România, care se confruntă cu o iarnă 2026-2027 care promite să fie una dintre cele mai dificile din ultimii ani.
Sursa anonima
Redacția indexstiri.ro semnează știrile despre energie, bani și vacanțe: prețul curentului, inflația, deficitul, bursele. Și, ca să nu fie doar cifre, câte un ghid de călătorie pentru Barcelona sau Turcia, la prețuri care chiar se pot plăti.


Stiri asemanatoare:
Chisăliță dorește prelungirea plafonării gazelor până în 2027
Podul de la Cătălina transformă râul în baraj de gunoaie
După 13 luni de blocaj, Petrotel-Lukoil ar putea reporni