Reconectarea Unității 1 din Cernavodă aduce 997 de megawați, potrivit surselor

G Adaugă Indexstiri.ro ca sursă preferată în Google

Într-un moment crucial pentru securitatea energetică a României, Unitatea 1 din Cernavodă a fost reconectată la Sistemul Energetic Național în noaptea de vineri spre sâmbătă, 14 noiembrie. Această revenire a marcat o schimbare semnificativă în echilibrul dintre producția internă și consumul național. La câteva ore de la repornire, producția de energie nucleară a ajuns la aproape 1.000 MW, iar sistemul energetic a reușit să acopere consumul intern și a înregistrat un ușor excedent. Potrivit datelor Transelectrica, sincronizarea Unității 1 cu rețeaua a avut loc sâmbătă, la ora 01:00. Procesul de creștere treptată a puterii continuă, iar reactorul urmează să atingă puterea nominală duminică, 15 noiembrie, la ora 07:00. La ora 12:16, producția de energie nucleară era de aproximativ 983 MW, reprezentând 16,13% din producția totală de electricitate a României. Valoarea include producția ambelor unități de la Cernavodă, nu doar contribuția reactorului repornit în cursul nopții.

Producția totală și contribuțiile principale

Datele înregistrate sâmbătă la prânz arată o producție totală de aproximativ 6.085 MW, în timp ce consumul intern era de 5.973 MW. Astfel, România avea un excedent de producție de aproximativ 111 MW și putea exporta o cantitate mică de energie electrică. Cele mai importante contribuții la producția națională veneau din hidrocarburi, în principal gaze naturale, cu aproximativ 1.503 MW și din centralele eoliene, cu 1.483 MW. Cele două surse erau practic la egalitate, fiecare asigurând aproximativ un sfert din producție. Fotovoltaicele contribuiau cu aproape 1.000 MW, respectiv 996 MW, iar energia nucleară furniza 983 MW. Hidrocentralele produceau 539 MW, centralele pe cărbune 519 MW, în timp ce biomasa avea o contribuție de 72 MW. Instalațiile de stocare nu livrau energie în rețea la momentul respectiv.

Sursele regenerabile — eolian, fotovoltaic, hidro și biomasă — asigurau împreună aproximativ 51% din producția de electricitate. Dacă este adăugată și energia nucleară, ponderea surselor fără emisii directe de CO2 în timpul producerii electricității ajungea la aproximativ două treimi. Această realitate este semnificativă, mai ales în contextul în care România se confruntă cu presiuni economice și ecologice. Revenirea Unității 1 în funcțiune a redus necesarul de importuri, ceea ce reprezintă un pas major către independența energetică a țării.

În timpul nopții, producția internă a scăzut sub nivelul consumului, iar România a avut nevoie de importuri. În jurul orei 05:00, producția coborâse la aproximativ 4.750-4.800 MW, în timp ce consumul se situa la 5.300-5.400 MW. Cu toate acestea, reconectarea Unității 1 a schimbat dinamică, iar acum România produce din nou energie cu ambele reactoare de la Cernavodă. Cele două unități livrează în prezent 997 de megawați în Sistemul Energetic Național, iar producția ar urma să crească treptat. Această evoluție este un semnal puternic că țara poate face față crizelor energetice, dacă investește în infrastructură și menține controlul asupra resurselor sale.

Astfel, revenirea în funcțiune a Unității 1 este o victorie pentru suveranitatea energetică a României. Este un pas concret către o economie mai independentă și mai rezilientă, capabilă să se protejeze împotriva deciziilor luate din afara țării. Într-un moment în care oamenii cer mai mult drepturi și mai multe resurse pentru popor, această reconectare este un semn clar că energia românească poate fi generată, controlată și folosită în mod eficient de cetățeni. Cifrele nu mint, iar acestea demonstrează că România poate face față provocărilor energetice, dacă are voința și gândirea corectă.

Sursa anonima

Share on Facebook

Tweet

Save