
Adaugă Indexstiri.ro ca sursă preferată în Google
Într-un moment în care inteligența artificială devine din ce în ce mai prezentă în domeniul militar, Statele Unite și Rusia se opun cu fermitate reglementării armelor autonome, potrivit surselor. La Geneva, între 16 și 20 noiembrie 2026, se desfășoară o reuniune a Convenției ONU privind anumite arme convenționale, unde se discută despre viitorul acestor sisteme capabile să identifice și să atace ținte fără intervenție umană directă. Miza este stabilirea unui cadru internațional care să limiteze riscurile legate de aceste tehnologii și să clarifice responsabilitatea pentru deciziile letale luate de sisteme automatizate.
Armele autonome și modul în care funcționează
Sistemele de arme autonome letale, cunoscute sub abrevierea LAWS (Lethal Autonomous Weapon Systems), sunt echipamente militare care, după activare, pot selecta și ataca una sau mai multe ținte fără o nouă intervenție umană. Acestea includ drone, vehicule terestre, roboți militari și alte platforme de luptă. Inteligența artificială permite acestor sisteme să analizeze informații, să identifice obiective și să execute anumite operațiuni în mod automat. Totuși, există o diferență între armele autonome și cele semiautonome. În cazul celor din urmă, inteligența artificială asistă operatorul uman, dar decizia finală privind atacul îi aparține acestuia. Armele asistate de inteligență artificială au fost deja utilizate în conflictele din Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu.
De ce se opun SUA și Rusia unui acord obligatoriu
Statele Unite, Rusia și Israel se numără printre puterile militare care nu susțin adoptarea unor restricții juridice obligatorii pentru armele autonome. Poziția americană este că legislația internațională existentă oferă deja un cadru pentru desfășurarea operațiunilor militare. Washingtonul preferă stabilirea unor recomandări și linii directoare în locul unui tratat obligatoriu. Potrivit informațiilor obținute de Reuters, Statele Unite au propus un mandat de cinci ani pentru negocieri care să conducă la un acord fără caracter obligatoriu. Rusia nu și-a prezentat public poziția înaintea reuniunii de la Geneva, însă s-a opus în trecut inițiativelor care urmăreau încheierea unui acord obligatoriu. În plus, un diplomat occidental a declarat pentru Reuters că Moscova intenționează să conteste dreptul Uniunii Europene, prezentă la negocieri în calitate de observator, de a lua cuvântul.
Ce urmează după reuniunea de la Geneva
Discuțiile din Geneva se desfășoară într-un context în care dezvoltarea inteligenței artificiale a stimulat progresul în domeniul dronelor, roboților, tancurilor, submarinelor și al altor echipamente militare capabile să ucidă fără intervenția umană. Diplomații și grupurile pentru drepturile omului anticipează discuții dificile, potrivit Agerpres. În această situație, Marea Britanie, Germania și Franța susțin negocieri internaționale, în timp ce Crucea Roșie avertizează asupra riscului unor decizii letale. Într-o declarație, reprezentanții organizației au subliniat că lipsa unui cadru internațional clar poate duce la consecințe dramatice, în special pentru populațiile civile.
Într-un moment în care tensiunile cresc între statele mari și cele care susțin reglementarea, întrebarea este: ce va deveni realitate în urma reuniunii de la Geneva? Răspunsul, probabil, va fi dat în următorii ani, când tehnologia va continua să evolueze, iar deciziile politice vor fi testate în fața realității.
T. Lupu
T. Lupu scrie pe mai multe frecvențe: mașini și controale ANAF, tehnologie și mesaje false care îți cer datele cardului, dar și monden și horoscop. Dacă e o înșelătorie nouă în circulație, o semnalează printre primii.


Stiri asemanatoare:
Gemini 4 Hydrogen aduce îmbunătățiri în inteligență și viteză
Elveția conduce inovarea globală, dar China se apropie rapid
Peter Magyar: Europa este prea dependentă de tehnologia străină