
Adaugă Indexstiri.ro ca sursă preferată în Google
România se confruntă cu un risc major de dezechilibru bugetar, deoarece nu dispune de niciun fond financiar care să acopere un deficit de 4,2 miliarde de euro, avertizează Adrian Negrescu, economist.
„Rectificarea bugetară va acoperi găurile din bugetele multor instituții publice, împărțind practic o sărăcie bugetară cu care România se confruntă în ultimii 3 ani. Efectele asupra economiei vor fi restrânse, având în vedere că mare parte din această recitificare va fi realizată din fonduri de împrumut. (…)”
— Adrian Negrescu
Rectificările bugetare nu rezolvă problema datoriilor
Vineri, 30 octombrie, Executivul condus de Luca Niculescu a introdus prima modificare bugetară, în condițiile în care finanțele publice se confruntă cu o criză profundă, iar statul are nevoie de resurse imediate pentru a acoperi cheltuielile esențiale. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat și a doua rectificare bugetară până la finalul lui noiembrie. Potrivit lui Adrian Negrescu, raportul ministerului arată că sumele luate în calcul de Guvern sunt deja cheltuite pentru lucrări publice. Adrian Negrescu a subliniat că această ajustare nu va rezolva problema datoriilor naționale, ci va acoperi doar deficitele din bugetele organismelor publice. El avertizează că, fără cele 6,4 miliarde de euro care ar trebui să vină prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), întreaga rectificare este pusă sub semnul întrebării.
Cheltuielile cu dobânzile cresc exponențial
Ministerul Finanțelor a anunțat, în data de 29 octombrie, publicarea unui proiect de rectificare bugetară pentru anul 2026, care va duce la o creștere a deficitului bugetar cu 3,5 miliarde de lei, atingând astfel 130,3 miliarde de lei. În ciuda acestei majorări, ținta de deficit va rămâne la 6,2% din PIB, datorită recalculării PIB-ului, care reflectă o economie mai mare decât cea estimată inițial. În primele nouă luni ale anului, dobânzile, de 51 de miliarde de lei, au costat bugetul cu 16 miliarde de lei mai mult decât toate investițiile făcute de stat din surse proprii. Din totalul de 106 miliarde de lei investiți în primele trei trimestre, 71 miliarde provin din fonduri europene, iar 35 miliarde au fost finanțate din resursele proprii ale bugetului. Adrian Negrescu a calculat că România va plăti în fiecare zi 37 de milioane de euro ca dobânzi la credite. Pentru datoria publică, statul român are de plătit 29 de miliarde de euro, cea mai mare sumă din istoria României achitată într-un singur an. Pe de altă parte, dacă Comisia Europeană nu validează cererile de plată, deficitul public va exploda. După nouă luni, dobânzile trecuseră deja de 50 de miliarde de lei, iar anul viitor vor depăși 70 de miliarde.


Stiri asemanatoare:
Costurile datoriei publice cresc până în 2027, spune Tanczos
Bolojan: Guvernul spune că e greșit, dar nu reduce TVA-ul
Firmele au cinci ani pentru a se adapta la stabilirea regulilor pentru serviciile mobile prin satelit