Ședință secretă, zero explicații: așa se împarte 5G-ul României

Pentru tine: îți ia un drept — dreptul de a ști cine construiește rețeaua prin care îți trec apelurile, banii și datele, și de ce. Decizia se ia după uși închise, iar ție îți rămâne doar o semnătură în Monitorul Oficial.

Cine are voie să pună echipamente în rețeaua 5G a României nu se hotărăște la vedere. Se hotărăște într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, fără nicio explicație publică. Apoi premierul semnează o hârtie de un singur articol. Cel mai nou exemplu este Decizia nr. 340 din 20 octombrie 2026, semnată de Ilie Bolojan chiar în ultima zi a guvernului său. Prin ea, firma ENEVO CYBERSEC primește undă verde, cu condiția să folosească doar echipamente de la producători deja aprobați.

Decizia nu spune ce s-a verificat, cine a verificat și pe ce criterii a trecut firma. Trimite doar la o hotărâre CSAT din 13 octombrie, nr. 132, care nu este publicată alături de ea.

Nu e un caz izolat, e un sistem. Doar în 2026, aceeași hârtie, cu aceleași cuvinte, au primit-o Ceragon Networks, Kronect Comunicații, Madycor Electric, Cyber Sepio Systems și ENEVO CYBERSEC. Alte cereri au fost respinse: Intracom Telecom anul acesta, iar în anii trecuți Telelink Business Services, ASEE Solutions, Avitech și chiar firma europeană de software Veeam. De ce una da și alta nu? Românii nu au voie să afle.

Regula s-a născut la Washington

Pe 20 august 2019, la Casa Albă, Klaus Iohannis și Donald Trump au semnat un memorandum despre rețelele 5G. Oficial, documentul nu numea nicio companie. Ambasadorul american la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, a spus însă public care era ținta: o Românie „liberă de Huawei”. Ținta n-a spus-o președintele României. A spus-o un diplomat străin.

Vezi si: Directorii Romsilva merg la vânătoare în zile de muncă, fără să plătească

Doi ani mai târziu, Parlamentul a transformat angajamentul în Legea nr. 163/2021. Orice producător de echipamente pentru rețelele 5G are nevoie de autorizație, dată de premier pe baza avizului CSAT. Avizul e obligatoriu: premierul nu poate trece peste el. Producătorul trebuie să declare că nu se află sub „controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent”. Iar la evaluare, legea îi cere CSAT să țină cont și de „parteneriatele strategice bilaterale” ale României.

Ce înseamnă pentru tine

Rețeaua 5G e drumul pe care circulă deja apelurile, mesajele și plățile tale. Tot mai des circulă pe el și comenzile pentru curent, apă și transport. Cine pune echipamentele pe acest drum se hotărăște fără ca tu să afli vreodată motivul.

Legea le dă operatorilor 7 ani, iar pentru inima rețelei 5 ani, ca să scoată echipamentele producătorilor neautorizați. Nicio despăgubire nu e prevăzută. Cine nu respectă regulile plătește amenzi de până la 5% din cifra de afaceri. Costul schimbării echipamentelor nu dispare. Cineva îl plătește, iar la capătul lanțului stă abonamentul tău.

Ce înseamnă pentru România

O țară are dreptul și datoria să-și apere rețelele. Asta nu e în discuție. În discuție e cine decide și în interesul cui. Regula a pornit dintr-un document semnat peste ocean. Legea cere ca evaluarea să țină cont de interesele partenerilor strategici. Verdictul se dă într-o ședință închisă, fără nicio motivare publică. Firmele respinse pot contesta în instanță, în 30 de zile. Românul care plătește rețeaua nu are la ce să se uite.

Suveranitatea nu înseamnă doar să alegi pe cine ții afară. Înseamnă să alegi singur, după reguli pe care fiecare cetățean le poate citi. Rețeaua 5G a României ar trebui să fie decisă de români, la vedere.