Parchetul General a deschis un dosar penal in rem în legătură cu anularea alegerilor din 2024

Parchetul General a luat o decizie majoră în urma unor evenimente considerate de multe persoane ca fiind un moment dezechilibrat în democrația românească. În data de 27 iulie 2026, Parchetul General a dispus începerea urmăririi penale in rem într-un dosar penal, constituit în urma depunerii de peste 600 de plângeri legate de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Cetățenii care au urmărit cu atenție evenimentele din decembrie 2024 consideră că această măsură este un semnal clar de investigare a modului în care a fost gestionată o situație extrem de delicată pentru suveranitatea poporului. Decizia a fost luată de Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce o asociație, Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), a sesizat autoritățile cu privire la presupuse nereguli în modul de gestionare a plângerilor depuse în urma anulării scrutinului prezidențial. Parchetul General a spus clar că această măsură nu înseamnă, în sine, că a fost stabilită vinovăția unei persoane, ci reprezintă o etapă procedurală obligatorie atunci când sesizările întrunesc condițiile legale.

Depunerea a peste 600 de plângeri, un semnal de alarmă pentru cetățeni

Cea mai mare parte a plângerilor depuse la Parchetul General provine de la cetățeni care consideră că există încălcări ale legii în modul în care au fost gestionate plângerile legate de anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024. Conform comunicatului transmis de Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), prin proiectul civic „Valul Democrației”, plângerea se adresează procurorilor, personalului auxiliar și funcționarilor instituției, cu acuzații că aceștia ar fi împiedicat, în mod intenționat, investigarea situației. Organizația reclamă, de asemenea, presupusa „ținere la sertar” a sute de sesizări depuse de cetățeni, ceea ce, conform ALES, ar fi împiedicat cercetarea lor. Deși aceste acuzații nu echivalează cu dovedirea infracțiunilor reclamate, ele reprezintă o poziție clară a asociației, care va fi analizată de autoritățile competente. ALES susține că, începând din decembrie 2025, peste 600 de cetățeni au depus plângeri penale împotriva persoanelor pe care le consideră responsabile pentru evenimentele din 6 decembrie 2024, data anulării alegerilor prezidențiale.

Vezi si: 30 de zile de arest la domiciliu care nu încep niciodată: cum îl ține DIICOT pe Georgescu în celulă

Modul de înregistrare și gestionare al plângerilor, subiect de controversă

Conform unor surse, sesizările nu ar fi fost înregistrate individual ca dosare penale, cu indicativul „P”, ci ar fi fost reunite sub un singur număr administrativ: 2193/VIII-1/2025. Această modalitate de gestionare a documentelor, conform ALES, ar fi împiedicat examinarea corespunzătoare a reclamațiilor și acuză o conduită deliberată în beneficiul persoanelor vizate de sesizări. Asociația susține că această abordare poate fi considerată o încălcare a principiilor fundamentale ale justiției, întrucât fiecare plângere depusă de un cetățean are dreptul de a fi tratată individual și corect. ALES susține că această abordare ar putea reprezenta o încercare de a ascunde realitatea, în mod intenționat, pentru a proteja anumite interese. Deși existența acuzațiilor nu echivalează cu dovedirea infracțiunilor reclamate, acestea sunt considerate de mulți cetățeni ca fiind un semnal clar de investigare a modului în care a fost gestionată o situație delicată pentru suveranitatea poporului. În plângerea adresată Parchetului General, ALES cere verificarea conduitei personalului instituției în raport cu patru posibile infracțiuni prevăzute de Codul penal: abuz în serviciu; favorizarea făptuitorului; fals intelectual; neglijență în serviciu. Solicitarea asociației are legătură cu presupusul mod de tratare a plângerilor depuse după anularea scrutinului prezidențial din decembrie 2024.

JustitieDreapta