România are 3.500 MW de proiecte energetice, dar lipsa investițiilor o blochează

România are peste 3.500 MW de proiecte energetice în curs de autorizare, dar dezvoltarea acestora depinde în mod direct de investițiile în rețelele de transport și distribuție. Infrastructura, regulile fiscale predictibile și aplicarea unei strategii pe termen lung au fost printre temele centrale ale dezbaterii „Argument pentru Energie”, organizată de platforma „Argument pentru România” pe 8 octombrie. Reprezentanții autorităților și ai pieței au discutat măsuri pentru reducerea costurilor suportate de consumatori și atragerea investițiilor în sector.

Provocările sectorului energetic și soluțiile propuse

Evenimentul a oferit o analiză detaliată a sectorului energetic, care generează cele mai multe știri importante în ultimul an și ale cărui evoluții afectează direct milioane de români și zeci de mii de companii. Conferința a fost structurată în două paneluri interactive, oferind o perspectivă extinsă asupra principalelor provocări ale sectorului și soluții concrete, propuse atât de autorități, cât și de piață. Discuțiile au vizat riscul creșterii prețurilor în lunile următoare, deficitul major al capacităților de stocare, nevoia unui pact național pentru energie și necesitatea unei legislații predictibile pentru atragerea investițiilor.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a menționat că Uniunea Europeană, inclusiv România, se pregătește de o iarnă și o primăvară cu prețuri mari, posibil cu o creștere de 20-25%, conform unor experți independenți. Acest lucru afectează direct competitivitatea companiilor, taxele, impozitele, locurile de muncă și prețurile produselor finite, generând inflație și probleme privind puterea de cumpărare.

Riscul unor noi scumpiri readuce în discuție capacitatea României de a susține proiecte energetice pe termen lung. Continuitatea deciziilor și un acord între partidele politice au fost printre soluțiile propuse în cadrul dezbaterii.

Vezi si: Acciza la motorină scade cu 20% în august 2026 - Ce se întâmplă cu bugetul?

Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, a subliniat lipsa continuității în viața publică românească, precum și nevoia unui Cod al Energiei și a unui Pact pentru Energie, care să simplifice legislația și să unifice reglementările.

Mircea Man, secretar general ANRE, a menționat că România are un consum scăzut de energie electrică și gaz, ceea ce reflectă starea economiei. În ciuda numeroaselor solicitări de autorizare, investițiile în rețelele de distribuție și în Transelectrica sunt esențiale pentru dezvoltarea sectorului.

Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, a sugerat că prosumatorii pot fi stimulați prin schimbări legislative care să permită vânzarea energiei la prețul orar, ceea ce ar încuraja investițiile în stocare și ar reduce nevoia de investiții din buget sau de linii de credit.

Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, a subliniat importanța predictibilității fiscale și a tratamentului egal pentru investitori. A afirmat că facilitățile fiscale distorsionează piața și că este necesar un tratament corect și egal între sectoare.

Antal Lóránt, președintele Comisiei pentru energie din Senat, a menționat că Hidroelectrica, cu capacitatea hidroelectrică importantă, are un rol esențial în echilibrarea pieței. Lipsa stabilității în piața de echilibrare poate duce la costuri ridicate, care se reflectă în facturile consumatorilor.

Cezar Drăgoescu, membru al Comisiei pentru buget din Camera Deputaților, a prezentat două inițiative legislative care vor permite instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile blocurilor și pe balcoane, reducând cheltuielile locatarilor. Proiectele sunt coinițiate de toate partidele și vor intra în etapa legislativă în două săptămâni.

Eugen Cristian Șipoș, membru al Comisiei pentru energie din Senat, a subliniat nevoia unei strategii naționale pe termen lung, aplicată consecvent, indiferent de schimbările de guvern. Lipsa continuității în politica energetică afectează implementarea proiectelor și atragerea investițiilor.

Vezi si: Haos pe piata de energie electrica din Romania

Lucian Toader, președintele Societății Comunităților de Energie din România, a menționat că lipsa continuității în guvernare duce la întârzieri în lansarea programelor, plățile și transpunerea legislației, ceea ce afectează predictibilitatea și atragerea investițiilor.

Alina Arsani, din cadrul think-tank-ului Energy Policy Group, a subliniat diferența semnificativă dintre prețurile energiei electrice și gazului natural în România, care influențează ritmul de electrificare. Investițiile necesare pentru rețele de transport până în 2030 sunt estimate la 6,8 miliarde de euro.

Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor, a menționat că România are doar 1,1 GW de capacitate de stocare, în comparație cu 6 GW din Bulgaria. Lipsa infrastructurii adecvate pentru conectarea bateriilor de stocare este un obstacol major pentru dezvoltarea acestui segment.

Dezbaterea „Argument pentru Energie” a fost prima din seria de evenimente organizată de platforma „Argument pentru România”, urmând ca în anul următor să mai fie organizate patru evenimente, iar din 2027 să ajungă la 12.

Nevoia unui Pact Național pentru Energie și a unor legislații predictibile

Discuțiile din cadrul evenimentului au evidențiat clar că România are nevoie de un Pact Național pentru Energie, care să unifice reglementările și să ofere un cadru stabil pentru investitori. Lipsa continuității în politica energetică, precum și reglementările incertă și complexe, continuă să blocheze dezvoltarea infrastructurii energetice. Soluțiile propuse de experți includ o strategie națională pe termen lung, o legislație predictibilă și un tratament egal pentru toți investitorii. Pe lângă acestea, investițiile în rețele de transport și în capacități de stocare sunt considerate esențiale pentru reducerea dependenței de importuri și pentru menținerea unui preț al energiei competitiv pe termen lung.

Vezi si: DEER și autoritățile din Buzău: un dialog de 8 ani pentru o rețea electrică modernă

Dezvoltarea sectorului energetic în România este într-o fază critică. Fără investiții semnificative, lipsa unor reglementări clare și fără un Consensus politic, proiectele de 3.500 MW rămân în stand-by. Este vorba de un decizie de amploare, care va influența economia românească pentru decenii. România are o oportunitate unică de a consolida infrastructura energetică, dar are nevoie de o viziune clară, de un acord politic și de o legislație predictibilă. Fără acestea, riscul unei crize energetice persistente rămâne real.

Sursa anonima