Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, intrunit in sedinta, si-a formulat pozitia privind hotararea Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane din 29 februarie 2024 privind infiintarea „Bisericii Ortodoxe Romane din Ucraina” si nerecunoasterea valabilitatii interdictiilor canonice impuse clerului Bisericii Ortodoxe din Moldova, acceptate fara scrisori de invoire la „Mitropolia Basarabiei” a Patriarhiei Romane.
Comunicatul sedintei Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane din 29 februarie 2024 declara „binecuvantarea, incurajarea si sustinerea initiativelor comunitatilor ortodoxe romanesti din Ucraina de restabilire a comuniunii cu Biserica Mama, Patriarhia Romana, prin organizarea lor legala intr-o structura religioasa numita „Biserica Ortodoxa Romana din Ucraina””, iar „toti clericii ortodocsi romani…. din Republica Moldova care se intorc in Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici… si orice sanctiune disciplinara aplicata acestora pe motiv de apartenenta la Biserica Ortodoxa Romana este considerata nula si neavenita si nesustinuta in conformitate cu Decretul sinodal nr. 8090 din 19 decembrie 1992” privind infiintarea „Mitropoliei Basarabiei”.
Membrii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse au declarat cu profund regret ca hotararile mentionate ale Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane sunt in contradictie directa cu sfintele canoane, in special cu 11, 12, 31 si 32 de reguli ale Sfintilor Apostoli, 2 reguli ale Sinodului II Ecumenic, 5 si 8 reguli ale Sinodului III Ecumenic, 13 reguli ale Sinodului IV Ecumenic, 17 reguli ale Sinodului al V-lea-Saselea (Trullian), 13 si 22 reguli ale Sinodului Antiohiei.
Exprimandu-si dezacordul ferm cu aceste hotarari, Sinodul Bisericii Ruse a avertizat ca, in cazul in care acestea vor fi puse in aplicare in continuare, sunt inevitabile consecinte grave atat pentru relatiile bilaterale ale Bisericilor Rusa si Romana, cat si pentru unitatea Bisericii Ortodoxe in ansamblul ei.
MM
În contextul situației prezentate, pare că tensiunile dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Română au ajuns la un punct critic care aduce în discuție nu doar aspectele canonice, ci și relațiile mai largi dintre cele două instituții. Privind retrospectiv, această dispută ar fi putut să fie o oportunitate pentru dialog și reconciliere, punând accentul pe unitatea și solidaritatea în fața provocărilor contemporane. Din păcate, ignorarea acestei șanse a dus la accentuarea divergențelor, provocând tensiuni nu doar în sfera religioasă, ci și în comunitățile ortodoxe ale ambelor teritorii implicate. Ar trebui să înțelegem că, de multe ori, colaborarea și acceptarea diversității pot fi un răspuns mult mai constructiv decât rigiditatea și confruntarea.
Stiri asemanatoare:
Târg de Crăciun la MADR
O noua baza americana in Polonia
Din 20 ianuarie, ziua in care Trump isi preia mandatul, incepe deportarea migrantilor ilegali