Cercetatorii de la Institutul National de Tehnologii Informationale si Comunicatii (NICT) din Japonia au realizat un experiment pentru a creste considerabil viteza de descarcare pe internet. Si putem spune ca pariul a fost castigat.

Concret, cercetatorii au utilizat o tehnica numita „multiplexare in lungimi de unda”, care consta in transmiterea a peste 800 de canale de informatii printr-un singur cablu de fibra optica, fiecare cu o culoare diferita a luminii.

Rezultatul este fara echivoc: viteza atinsa a depasit 1,02 petabiti pe secunda. Adica un „record mondial de capacitate si distanta de transmisie”, potrivit NICT. Viteza a fost mentinuta pe o distanta de 1808 kilometri, printr-un cablu dotat cu 19 miezuri optice (toate intr-o manta cu diametru standard).

De remarcat ca un alt record fusese deja doborat (cu o viteza de 1,7 petabiti in 2023), dar de data aceasta distanta parcursa a fost mai mare.

Ce se poate face cu 1,02 petabiti pe secunda?

Un petabit reprezinta un milion de gigabiti. Cu alte cuvinte, viteza atinsa de cercetatorii japonezi este de mii de ori mai rapida decat cea mai buna conexiune prin fibra optica pe care o avem la noi. La aceasta viteza, este posibil sa descarci 10 milioane de videoclipuri HD intr-o secunda.

Conform anumitor calcule, nu este imposibil sa ne imaginam ca am putea descarca intregul catalog Netflix in cateva secunde. Acelasi lucru este valabil si pentru jocurile video destul de grele. Un titlu care ar cantari 150 GB ar fi descarcat in mai putin timp decat este nevoie pentru a porni televizorul.

In ceea ce priveste muzica, daca luam in calcul ca un minut de sunet cantareste 1 MB pe Spotify, ar fi suficienta o singura secunda pentru a descarca 67 de milioane de melodii dintr-o data. Suficient pentru a asculta muzica non-stop timp de 127.000 de ani.

Si, in practica, la ce serveste?

Daca vitezele de descarcare permit recuperarea unor cantitati astronomice de continut de pe Internet, scopul experimentului realizat in Japonia nu se limiteaza, evident, la aceasta utilizare. Debitul atins va beneficia in principal centrele de date (adesea situate la sute sau mii de kilometri distanta unele de altele). Dar si infrastructurile de cloud computing sau de inteligenta artificiala.

„Este un pas important in realizarea viitoarelor sisteme de comunicatii optice pe distante lungi si cu capacitate mare. Acest succes ar trebui sa contribuie in mod semnificativ la extinderea pe termen lung a infrastructurii de comunicatii optice in viitor, cand cererea va creste”, precizeaza cercetatorii.

Share on Facebook

Tweet

Save