Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, care a fost oprită în 28 iulie 2026 din cauza unui debit scăzut al Dunării, se apropie de repornirea completă. După trei luni de oprire, în urma unor condiții meteorologice extreme, procesul de resincronizare la Sistemul Energetic Național (SEN) este în desfășurare. Miercuri, 4 noiembrie 2026, au fost demarate procedurile de pornire a reactorului, iar resincronizarea se estimează pentru vineri, 6 noiembrie 2026. Această revenire este o veste importantă pentru economia națională, într-o perioadă în care producția electrică din România a fost afectată semnificativ de lipsa de funcționare a celor două unități ale centralei.
Revenirea la funcționare: un proces complex și riguros
Pornirea unei unități nucleare este o operațiune extrem de complexă, care se desfășoară în conformitate cu cele mai riguroase cerințe de securitate nucleară. Potrivit comunicatului emis de Nuclearelectrica, specialiștii au demarat acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1, în urma întrunirii condițiilor minime necesare. Mihai Gioară, directorul general al companiei, a subliniat importanța reconectării unității la SEN, menționând că aceasta este esențială pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului. Pe toată durata opririi, echipa de la Cernavodă a menținut unitățile în condiții sigure, implementând măsuri specifice pentru a evita repetarea unor evenimente similare.
Funcționarea Unității 1 necesită utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. În consecință, repornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN. În prezent, Unitatea 1 este în proces de reconectare, iar revenirea la regimul normal de producție este estimată pentru sâmbătă, 7 noiembrie 2026.
În contextul secetei severe de pe Dunăre, care a dus la oprirea celor două unități, revenirea la funcționare a Unității 1 reprezintă o gură de oxigen pentru sistemul energetic românesc. Cu cele două unități în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România. În plus, fiecare dintre unități are o capacitate de 700 MWe și utilizează uraniu natural drept combustibil, iar apa grea este folosită ca moderator și agent de răcire.
În ceea ce privește nivelul Dunării, potrivit hidrologilor, miercuri dimineață (4 noiembrie 2026), debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) a fost în creștere, ajungând la 1700 m3/s, însă încă sub media multianuală a lunii noiembrie, care este de 4700 m3/s. Reconectarea Unității 1 este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului.
Pe lângă aceste aspecte, autoritățile au început să lucreze la soluții concrete, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru a crește disponibilitatea instalațiilor în situația reapariției unor evenimente similare. Aceste măsuri sunt parte din angajamentul Nuclearelectrica de a asigura continuitatea funcționării centralei și a contribuției sale la sistemul energetic național.
Sursa anonima
Stiri asemanatoare:
Autorizația emisă ilegal, la Stănija, în Munții Apuseni
Risc de inundare la Mina Băița. Autoritățile din Bihor vor institui situație de urgență
HELLENiQ ENERGY pregătește dezvăluirea unor investiții majore în România