Importurile energetice cresc cu 10,6%, producția internă scade cu 2,4%

În 2025, România s-a confruntat cu o realitate energetică dramatică: producția internă de energie primară a scăzut cu 2,4%, în timp ce importurile au crescut cu 10,6%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Această evoluție subliniază o dependență tot mai mare de resursele externe, în ciuda creșterii resurselor totale de energie disponibile, care au atins 42,8 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 817.000 tep peste nivelul din 2024, adică o creștere de 1,9%. Această creștere a fost susținută în special de importurile mai mari de gaze naturale utilizabile, care au crescut cu 75%, și de cele de țiței, cu 7,9%. Totuși, producția internă a scăzut semnificativ, ca urmare a reducerii producției de țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile și energie electrică din surse regenerabile.

Creșterea importurilor și scăderea producției interne

În ciuda creșterii resurselor totale de energie, producția de energie primară a totalizat 20,564 milioane tep în 2025, cu 506.000 tep mai puțin decât în anul anterior. Scăderea a fost influențată în mod semnificativ de reducerea producției de țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile și energie electrică din surse regenerabile. Pe de altă parte, importurile de produse energetice au urcat cu 10,6%, în special datorită creșterii cantităților de gaze naturale utilizabile, cu 75%, și de țiței, cu 7,9%. În schimb, achizițiile externe de cărbune și cocs s-au redus cu 54,2%, iar cele de produse petroliere, cu 9%.

Pe plan intern, consumul brut de energie a scăzut cu 1,9%, iar consumul final energetic a înregistrat o ușoară scădere, de numai 4.000 tep față de 2024. Evoluțiile au fost însă diferite pe sectoare: consumul populației a crescut cu 6,5%, cel din transporturi cu 2,9%, iar consumul din alte ramuri economice cu 8,1%. Cele mai mari reduceri s-au înregistrat în agricultură și silvicultură, unde consumul a scăzut cu 21,1%, și în industrie, cu 15,8%. Transporturile au avut cea mai mare pondere în consumul final energetic, de 35,5%, urmate de consumul populației, cu 33,9%, și industria, cu 18,1%.

Exporturile de energie, inclusiv buncărajul, au însumat 9,053 milioane tep în 2025, cu 1,567 milioane tep mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 20,9%. În același timp, consumul intern brut de energie raportat la populație a coborât la 1.569 kg echivalent petrol pe locuitor, cu 1,8% sub nivelul din anul precedent. Aceste date arată o tendință clară de dependență de importuri, în ciuda creșterii resurselor totale, iar această realitate pune în evidență o situație economică și energetică complexă, cu implicații majore pentru suveranitatea națională și pentru economia românească.

Sursa anonima

Share on Facebook

Tweet

Save