Ministerul Energiei a emis o Notă de fundamentare a unei Hotărâri de Guvern, în care anunță un risc major de criză în alimentarea cu energie electrică, cu consecințe economice și sociale grave. Această situație este în special influențată de nivelul scăzut al Dunării, care a dus la oprirea unei importante surse de energie, precum Centrala Nucleară de la Cernavodă, și de proiectele de prelungire a stării de criză energetică până la 1 decembrie.
Centrala de la Cernavodă este o sursă esențială pentru producția de energie electrică din România, contribuind în mod obișnuit la aproximativ 20% din consumul total. Totuși, din 13 august, centrala a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, care nu permite repornirea cel puțin a unei unități. Conform Notei de Fundamentare, prognozele hidrologice pentru luna noiembrie nu oferă o perspectivă sigură de repornire a unităților din CNE Cernavodă, ceea ce adaugă presiune asupra sistemului energetic național.
În plus, hidrocentralele nu mai pot contribui în mod semnificativ, iar energia solară se îndreaptă spre o scădere semnificativă. Prognozele pentru luna noiembrie indică posibilitatea unor perioade lungi cu nebulozitate mai ridicată, care vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în SEN, suplimentar efectului dat de scurtarea perioadei diurne a zilelor. În aceste condiții, producția fotovoltaică este așteptată să atingă un maxim de 2.000 MW, dar se așteaptă o scădere treptată în prima decadă a lunii, apoi și în continuare.
În ceea ce privește energia eoliană, prognozele pentru următoarea săptămână indică o producție destul de ridicată, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 50 MW. Totuși, în prima săptămână a lunii noiembrie, se așteaptă valori mai scăzute, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 800 MW, sub rezerva unui grad ridicat de relativitate a acestor prognoze.
Consumul crescut, producția scăzută, importuri majore
Conform Notei de Fundamentare, consumul de energie electrică poate ajunge la 8.500 MW, dar producția ajunge seara la aproximativ 6.000 MW. Această diferență trebuie acoperită prin importuri, deoarece doar o mică parte este stocată și livrată seara. În plus, unul dintre grupurile de la Kozlodui este închis, ceea ce înseamnă că până pe 19 noiembrie, centrala furnizează cu 1.000 MW mai puțin.
În ceea ce privește centralele pe cărbune din România, acestea funcționează mai ales în zilele lucrătoare, de luni până vineri, cu o producție maximă de 1.200 MW, dar limitată la 900 MW din cauza rezervelor limitate de combustibil. Astfel, grupurile pe cărbune pot funcționa doar în perioade scurte de timp, ceea ce adaugă presiune asupra sistemului energetic.
Ministerul Energiei a anunțat că există un risc ridicat ca Sistemul Energetic Național să nu poată furniza energia necesară consumului. Acest risc este în special legat de lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum. În lipsa acestor rezerve, pot apărea consecințe economice și sociale grave, inclusiv imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic.
Prin prelungirea situației de criză, Transelectrica poate ajunge la reducerea exportului și la limitarea furnizării de energie electrică pentru unii dintre marii consumatori. Ultima prelungire a stării de criză a acoperit luna noiembrie, iar acum se propune extinderea acesteia până la 1 decembrie.
Ministerul Energiei a subliniat că, în lipsa unor măsuri adecvate, se poate ajunge la o situație de criză care să afecteze funcționarea sigură a SEN și să perturbe funcționarea piețelor cuplate de energie electrică. Această situație poate duce la un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală.
Sursa anonima
Stiri asemanatoare:
Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, printre cele mai afectate din UE
România intră în iarnă cu motorină scumpă și rezerve insuficiente
Caroli Foods Group a finanțat singur un parc fotovoltaic de 1,3 milioane euro