Spania a reușit să economisească aproximativ 26 de miliarde de dolari în costurile importurilor de gaze naturale între anii 2011 și 2024, o performanță remarcabilă atribuită investițiilor masive în energie regenerabilă, în special în sectorul solar și eolian. Această transformare a avut un impact major asupra economiei țării, reducând dependența de combustibili fosili, limitând expunerea la fluctuațiile prețurilor internaționale și contribuind la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Spania versus România: contrastul dintre o strategie eficientă și o criză economică
În contrast cu Spania, România se confruntă cu o realitate economică dificilă, fiind înregistrată ca țara cu creșterea cea mai mare a prețurilor la electricitate pentru gospodării în Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat, în prima jumătate a anului 2026, prețurile la electricitate au crescut cu 51,6% față de aceeași perioadă din 2025, iar gazele naturale au înregistrat o creștere de 9,3%. Această diferență subliniază discrepanța dintre politica energetică a celor două țări.
Din ultimul deceniu, Spania a reușit să extindă de peste două ori capacitatea de producție a energiei din surse regenerabile, ajungând la un nivel de 119 gigawați. Investițiile masive în parcuri fotovoltaice și eoliene au dus la o schimbare semnificativă a structurii sistemului energetic, reducând astfel necesarul de combustibili fosili.
Conform raportului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), această strategie a permis economisirea a aproximativ 26 de miliarde de dolari la importurile de gaze naturale în intervalul 2011–2024. În același timp, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu aproximativ 20%, un rezultat important din punct de vedere ecologic și economic.
Reducerea consumului de gaze pentru producerea electricității a diminuat vulnerabilitatea economiei spaniole la șocurile de pe piețele internaționale. Într-o perioadă de tensiuni geopolitice, prețurile combustibililor fosili pot fluctua puternic, iar dezvoltarea surselor regenerabile oferă o protecție suplimentară împotriva creșterii costurilor de import.
Conform AIE, extinderea producției regenerabile a contribuit și la reducerea prețurilor angro ale electricității. Totuși, beneficiile nu se reflectă integral în facturile consumatorilor, care continuă să fie ridicate din cauza taxelor, contribuțiilor și tarifelor de transport și distribuție.
Unul dintre principalele avertismente ale raportului AIE privește sistemul fiscal din sectorul energetic. Agenția consideră că actuala structură a taxelor poate descuraja electrificarea economiei, deoarece combustibilii fosili beneficiază de o povară fiscală mai redusă decât energia electrică.
Această diferență poate încuraja consumatorii și companiile să continue să utilizeze gazul și alți combustibili fosili, chiar și atunci când există alternative electrice mai eficiente și mai puțin poluante. AIE recomandă guvernului de la Madrid să revizuiască fiscalitatea din sectorul energetic și să reducă taxele aplicate electricității, măsură care ar putea accelera trecerea industriei, transporturilor și sistemelor de încălzire către soluții electrice.
Diferențele dintre statele europene sunt și mai evidente atunci când prețurile sunt calculate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), indicator care permite compararea costurilor ținând cont de diferențele dintre nivelurile de trai. Din această perspectivă, România a înregistrat cel mai ridicat nivel al prețurilor la electricitate din Uniunea Europeană, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh.
Polonia s-a situat pe locul al doilea, cu 41,1 PPS, urmată de Cehia, cu 34,3 PPS. Cele mai mici valori au fost raportate în Malta, cu 13,8 PPS, Ungaria, cu 14,7 PPS și Luxemburg, cu 15,5 PPS. Datele arată că energia electrică reprezintă o povară deosebit de mare pentru gospodăriile din România în raport cu puterea lor de cumpărare.
Situația este similară și pe piața gazelor naturale. În primul semestru din 2026, prețurile medii pentru gospodăriile din Uniunea Europeană au scăzut la 0,11 euro/kWh. Reducerea a fost de 10,2% față de semestrul al doilea din 2025 și de 3,5% în comparație cu prima jumătate a anului trecut. Conform Eurostat, acesta este cel mai scăzut nivel mediu al prețurilor gazelor din UE înregistrat după primul semestru din 2022.
Cele mai importante ieftiniri au fost consemnate în Bulgaria, cu 14,5%, Grecia, cu 11,3% și Spania, cu 10%. În schimb, România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, de 9,3%. Au urmat Croația, cu 8,9% și Slovacia, cu 6,6%.
Contrastul dintre cele două țări este relevant: Spania a economisit zeci de miliarde de dolari prin reducerea dependenței de importurile de gaze, în timp ce România continuă să se confrunte cu scumpiri semnificative atât la electricitate, cât și la gaze. Această diferență arată cum politica energetică poate influența direct economia națională, dar și viitorul ecologic al țării.
Lucian R.
Stiri asemanatoare:
Dan Air a intrat în insolvență după decizia Tribunalului București
Peste 1.3 milioane de euro blocați: Dan Air anulează bilete plătite prin Netopia
Detergenți acizi și alcalini în industria alimentară: cum alegeți produsul potrivit