România produce mai multă energie electrică, consumă mai puțin și exportă volume record, însă tabloul general ascunde o realitate mult mai complicată: țara devine mai dependentă de importurile unor resurse energetice esențiale, în timp ce surplusul de electricitate este trimis peste graniță.
Datele INS pentru perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 arată o piață energetică plină de contraste. Resursele de energie primară au scăzut cu 3,3%, producția internă de energie primară este în declin, iar consumul final de energie electrică s-a redus cu 2,7%. În același timp, producția de electricitate a crescut cu 7%, iar exporturile au avansat cu aproape 16%.
România are mai puține resurse energetice
Resursele de energie primară au ajuns la 10,48 milioane tep, cu 3,3% sub nivelul perioadei similare din 2025.
Producția internă a coborât cu 1,5%, la 5,5 milioane tep, iar importurile totale au scăzut cu 5,2%, la 4,98 milioane tep. La prima vedere, reducerea importurilor totale ar putea sugera o dependență externă mai mică.
Structura importurilor arată însă o evoluție diferită.
Importurile de produse petroliere au crescut cu 36,7%, cele de gaze naturale utilizabile din import au crescut cu 46,8%, iar cărbunele net importat a urcat cu 24%.
În același timp, importurile de țiței au scăzut cu aproximativ 30%.
Aceasta înseamnă că România importă mai puțină materie primă pentru procesare, dar mai multe produse energetice deja prelucrate și gata pentru consum. Situația ridică întrebări cu atât mai importante cu cât produsele petroliere importate au avut, în această perioadă, prețuri mai mari decât țițeiul importat de România.
Hidroenergia a împins producția de electricitate în sus
Creșterea producției de energie electrică cu aproximativ 7% a fost susținută în special de hidroenergie.
Producția hidrocentralelor a crescut cu 31,5%, respectiv cu peste 1,2 TWh. Această creștere a reprezentat aproape întreaga majorare a producției naționale de electricitate și a compensat scăderile înregistrate de termocentrale și centralele nuclearo-electrice.
Și energia regenerabilă a continuat să avanseze. Producția eoliană a crescut cu 12,5%, iar cea solară cu 26,4%.
Energia fotovoltaică a adăugat aproape 300 milioane kWh într-un singur an.
În schimb, termocentralele au produs cu 3,6% mai puțin, iar centralele nuclearo-electrice cu 2,9% mai puțin.
Românii consumă mai puțină electricitate
Una dintre cele mai importante schimbări apare la consum.
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 2,7%. Consumul din economie s-a redus cu numai 0,4%, însă consumul populației a coborât cu 10,1%.
O asemenea diferență poate avea mai multe explicații, de la temperaturi mai ridicate și măsuri de eficiență energetică până la autoconsumul produs de instalațiile fotovoltaice sau reducerea consumului din cauza costurilor energiei.
Cert este că producția de electricitate crește într-un moment în care piața internă consumă mai puțin.
Exporturile cresc, iar surplusul pleacă din România
Exportul de energie electrică a ajuns la 5,15 TWh, cu aproape 709 milioane kWh peste nivelul anului anterior.
Creșterea exporturilor este mai mare decât creșterea producției totale de energie electrică, ceea ce arată că o parte importantă a surplusului generat în sistem a fost direcționată către piețele externe.
Importurile de energie electrică au scăzut, în schimb, cu 15%.
Pe hârtie, acest lucru arată o îmbunătățire a balanței energetice. Problema este însă că exportul unor cantități mari de electricitate nu înseamnă automat un câștig economic maxim pentru România, mai ales într-un sistem în care surplusurile apar în anumite intervale ale zilei.
Rețelele consumă tot mai mult
Un alt semnal important este creșterea consumului propriu tehnologic.
Acesta a urcat cu 325 milioane kWh, respectiv aproape 18%.
Majorarea poate fi legată de volumele mai mari tranzitate prin rețele, de creșterea exporturilor și de presiunile asupra infrastructurii de transport și distribuție.
În practică, România se află într-o situație contradictorie: produce mai multă energie electrică, consumă mai puțin, exportă volume tot mai mari și importă mai puțină electricitate, dar rămâne dependentă într-o proporție mai mare de importurile unor resurse critice.
Creșterea cu aproximativ 7% a producției de electricitate și avansul regenerabilelor nu schimbă faptul că importurile de gaze naturale utilizabile au crescut cu 46,8%, cele de produse petroliere cu 36,7%, iar cele de cărbune cu 24%.
Haosul din piața energetică românească nu vine dintr-o singură cifră, ci din contradicția dintre toate aceste evoluții: România are mai multă electricitate de exportat, dar mai puține resurse energetice produse intern și o dependență tot mai mare de anumite importuri necesare economiei.
Iar cifrele pentru primele patru luni din 2026 arată că diferența dintre imaginea unei Românii prezentate drept „hub energetic” și realitatea statistică este, cel puțin deocamdată, mult mai mare decât lasă să se înțeleagă discursul public.
Stiri asemanatoare:
România se apropie de un nou nivel în stocarea energiei cu baterie de 100 MWh
Acciza la motorină scade cu 20% în august 2026 – Ce se întâmplă cu bugetul?
Oprită Unitatea 2 de la Cernavodă: criza energetică se apropie de România