Costurile datoriei publice cresc până în 2027, spune Tanczos

Într-o situație critică, România se confruntă cu o povară tot mai grea, cauzată de costurile tot mai mari ale datoriei publice, care ajung la 60-70 de miliarde de lei anual. Avertizarea vine din partea senatorului UDMR Tánczos Barna, care a subliniat că România se află la limită și că sabia deasupra capului este reală. Fostul ministru al Finanțelor a declarat într-un interviu acordat Digi24 că trebuie să eficientizăm serviciile publice, nu să visăm la servicii mai complexe.

Decizia europeană de plafonare a datoriei este o măsură bună, dar România nu este pregătită

Senatorul UDMR Tánczos Barna a considerat că decizia luată la nivel european de a plafona datoria publică este o măsură bună, în contextul crizei globale a datoriilor. „Nu credeți că la un moment dat această criză a datoriilor, la nivel global, se va sparge?” a întrebat el, într-un interviu acordat Digi24 sâmbătă, 7 noiembrie. Tánczos a explicat faptul că societățile trăiesc pe datorie, de la nivel individual până la nivelul întregii societăți. Datoria României este mare, dar datoria Franței este și mai mare, iar a Italiei este chiar și mai mare.

„Datoria României este mare, dar datoria Franței este și mai mare, a Italiei chiar și mai mare. Nu credeți că la un moment dat această criză a datoriilor, la nivel global, se va sparge și ce anunță ea? Ce a decis Europa la precedenta criză – plafonul al datoriei, a fost o decizie bună. Pentru că încearcă acum, la nivel european, să țină cumva lucrurile sub control”, a spus Tánczos Barna. Deși a considerat decizia europeană ca fiind bună, a subliniat că România nu a reușit să se adapteze, iar costurile datoriei publice cresc în mod constant.

Vezi si: Procurorii acuzați de corupție, în ciuda misiunii lor de protejare a justiției

Costurile datoriei publice cresc, iar România nu are o perspectivă clară

„Datoria în sine nu e o problemă atât de mare, dacă costul, rata dobânzii la care te împrumuți, volumul de dobânzi pe care îl plătește sau îl plătește statul membru sau statul care se împrumută, nu este foarte mare, proporțional, raportat, la bugetul total de care dispune”, a explicat Tánczos Barna. Însă, în România, situația este mult mai gravă. „Aici stăm extrem de prost, pentru că în continuare crește costul datoriei, costul finanțării acestei datorii. Trebuie să ne reîmprumutăm ca să rostogolim în față datoria pe care o avem. Încă nu a început să scadă, or să înceapă să scadă din 2028, din 2029, dar costul acestei datorii este în creștere continuă”, a spus el.

Estimările făcute de fostul prim-vicepreședinte arată că costurile aferente finanțării datoriei publice se ridică la 60-70 de miliarde de lei anual și „o să crească și în 2027 față de 2026”. Tánczos a subliniat că datoria în sine nu este o catastrofă, dacă este folosită pentru investiții și pentru relansarea economiei. Problema este când această datorie este foarte scumpă, iar dobânzile sunt mari, ceea ce este cazul României. În plus, nu există o perspectivă clară de ieșire din această situație, iar banii sunt folosiți pentru finanțarea cheltuielilor lunare, zilnice, curente, de investiții, de salarii și de toate cele.

Presiunea asupra bugetului va continua până în 2027

România se confruntă cu o povară tot mai dificilă din cauza dobânzilor și a costurilor de finanțare a datoriei publice, care au ajuns la 60-70 de miliarde de lei pe an. Cheltuielile ar urma să crească și în 2027, înainte de o eventuală reducere în anii următori, a avertizat Tánczos Barna. Presiunea asupra bugetului va continua și în 2027, iar România nu are un plan clar de ieșire din acest cerc vicios. Fostul ministru al Finanțelor a explicat că nivelul datoriei publice nu trebuie analizat izolat, ci în contextul economic general.

Vezi si: DNA deschide dosar nou împotriva lui Dominic Fritz la primărie

JustitieDreapta